Ce se întâmplă cu datoriile firmei dacă aceasta intră în faliment?

Ce se întâmplă cu datoriile firmei dacă aceasta intră în faliment?

Una dintre cele mai frecvente întrebări ale administratorilor unei societăți aflate în dificultate este: „Ce se întâmplă cu toate datoriile dacă firma ajunge în faliment?”

Falimentul nu înseamnă că datoriile dispar imediat și nici că administratorul trebuie automat să le achite din patrimoniul personal.

În procedura falimentului, patrimoniul societății este valorificat, iar sumele obținute sunt distribuite creditorilor potrivit regulilor și ordinii stabilite de Legea nr. 85/2014.

La finalul procedurii, societatea este radiată în condițiile legii. Situația administratorului este însă distinctă și trebuie analizată separat.

Ce înseamnă falimentul unei firme?

Falimentul reprezintă etapa procedurii de insolvență în care se urmărește lichidarea averii societății pentru acoperirea pasivului.

Practic, lichidatorul judiciar identifică și valorifică bunurile firmei, iar fondurile obținute sunt distribuite creditorilor conform regulilor legale.

Pot fi valorificate, în funcție de patrimoniul societății:

• imobile;

• autovehicule;

• utilaje și echipamente;

• stocuri;

• alte bunuri;

• creanțe pe care firma le are de recuperat.

Falimentul trebuie diferențiat de reorganizarea judiciară. Reorganizarea urmărește redresarea unei companii viabile, în timp ce falimentul presupune lichidarea patrimoniului și, în final, radierea societății.

Datoriile dispar în momentul intrării în faliment?

Nu.

Deschiderea falimentului nu șterge instantaneu datoriile societății.

Creditorii participă la procedură în condițiile prevăzute de lege, iar creanțele sunt tratate în cadrul procedurii colective.

Din sumele obținute prin valorificarea patrimoniului sunt efectuate distribuiri către creditori, cu respectarea regulilor de prioritate.

Problema apare atunci când patrimoniul societății nu este suficient pentru plata tuturor creanțelor.

Cine este plătit primul în faliment?

Creditorii nu sunt plătiți pur și simplu în ordinea în care au solicitat banii.

Legea nr. 85/2014 stabilește reguli distincte pentru distribuirea sumelor, inclusiv pentru fondurile obținute din bunurile grevate de cauze de preferință și pentru celelalte fonduri ale averii debitorului.

În ordinea generală prevăzută de art. 161 sunt avute în vedere, succesiv, categorii precum:

• cheltuielile aferente procedurii;

• anumite finanțări protejate de lege;

• creanțele izvorâte din raporturile de muncă;

• anumite creanțe rezultate din continuarea activității;

• creanțele bugetare;

• creanțele comerciale și bancare din categoriile prevăzute de lege;

• alte creanțe chirografare;

• creanțele subordonate.

Ordinea exactă și drepturile fiecărui creditor depind însă de natura creanței și de eventualele garanții existente.

Ce se întâmplă cu datoriile către ANAF?

ANAF participă la procedură în calitate de creditor bugetar pentru creanțele fiscale admise.

Creanțele bugetare au propriul rang în ordinea de distribuire stabilită de Legea nr. 85/2014.

Faptul că ANAF este creditor nu înseamnă că va recupera automat întreaga datorie.

Gradul efectiv de recuperare depinde, printre altele, de:

• valoarea patrimoniului societății;

• existența creditorilor cu garanții;

• cheltuielile procedurii;

• celelalte categorii de creanțe;

• sumele efectiv obținute prin lichidare.

Ce se întâmplă cu datoriile către furnizori?

Furnizorii care au creanțe împotriva societății participă la procedură conform naturii și rangului creanțelor lor.

Dacă patrimoniul disponibil permite doar recuperarea unei părți din datorii, creditorii pot primi numai sumele rezultate din distribuirile efectuate conform legii.

Prin urmare, falimentul nu garantează recuperarea integrală a unei facturi neachitate.

Dar creditele bancare?

Situația băncilor trebuie analizată inclusiv în funcție de garanțiile constituite.

Dacă un credit este garantat cu un bun al societății, distribuirea sumelor obținute din valorificarea acelui bun se realizează potrivit regulilor speciale aplicabile creditorilor care beneficiază de cauze de preferință.

De aceea, nu este corect să afirmăm simplu că „banca este întotdeauna prima” sau că toate creditele bancare au același tratament.

Contractul, garanțiile și natura creanței trebuie analizate individual.

Ce se întâmplă cu salariile restante?

Creanțele izvorâte din raporturile de muncă beneficiază de un rang important în ordinea generală a distribuirilor.

Conform art. 161 din Legea nr. 85/2014, acestea sunt plasate înaintea creanțelor bugetare și a numeroase creanțe comerciale.

Pentru anumite creanțe salariale există, separat, și mecanismul Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, în condițiile legislației speciale aplicabile.

Ce se întâmplă dacă firma nu are suficiente bunuri pentru toate datoriile?

Aceasta este situația care generează cea mai mare confuzie.

O societate poate avea, de exemplu, datorii totale de 2 milioane de lei, dar active care generează prin lichidare doar 700.000 de lei.

În acest caz, distribuirea celor 700.000 de lei se realizează conform regulilor și rangurilor stabilite de lege.

Creditorii nu pot primi din patrimoniul societății mai mult decât fondurile efectiv disponibile.

După valorificarea patrimoniului, efectuarea distribuirilor și parcurgerea etapelor procedurale, falimentul poate fi închis, iar persoana juridică este radiată în condițiile Legii nr. 85/2014.

Datoriile rămase se transferă automat administratorului?

Nu.

Aceasta este una dintre cele mai importante clarificări.

Firma este o persoană juridică distinctă de administrator și de asociați. Faptul că patrimoniul societății nu acoperă toate creanțele nu transformă automat datoriile firmei în datorii personale ale administratorului.

Există însă excepții importante.

Când poate răspunde administratorul personal?

Legea nr. 85/2014 reglementează posibilitatea atragerii răspunderii patrimoniale a persoanelor care au contribuit la starea de insolvență prin faptele prevăzute de lege.

Judecătorul-sindic poate dispune, în condițiile art. 169, ca o parte sau întregul pasiv să fie suportat de persoanele responsabile, fără a depăși prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă.

Legea enumeră situații precum:

• folosirea bunurilor sau creditelor societății în folos propriu ori al altei persoane;

• desfășurarea unor activități în interes personal sub acoperirea societății;

• continuarea, în interes personal, a unei activități care conducea în mod vădit la încetarea de plăți;

• anumite încălcări privind contabilitatea;

• folosirea unor mijloace ruinătoare pentru procurarea de fonduri;

• anumite plăți preferențiale;

• alte fapte intenționate care au contribuit la starea de insolvență, în condițiile legii.

Important: intrarea firmei în faliment nu este, singură, suficientă pentru atragerea răspunderii personale.

Trebuie îndeplinite condițiile legale și stabilită răspunderea în cadrul procedurii corespunzătoare.

O modificare importantă aplicabilă din 2025

Pentru informația actuală în 2026 trebuie avută în vedere și Legea nr. 239/2025, care a modificat art. 169 din Legea nr. 85/2014.

Printre modificări se află actualizarea regulilor privind persoanele care pot promova acțiunea în atragerea răspunderii și completarea cadrului aplicabil faptelor care pot conduce la răspundere. Modificările relevante au intrat în vigoare în decembrie 2025.

Din acest motiv, informațiile mai vechi disponibile online despre răspunderea administratorului trebuie verificate înainte de a fi aplicate unui caz din 2026.

Ce se întâmplă cu firma după finalizarea falimentului?

După lichidarea patrimoniului, realizarea distribuirilor și îndeplinirea celorlalte operațiuni prevăzute de lege, judecătorul-sindic poate dispune închiderea procedurii și radierea societății din registrul în care este înmatriculată.

Legea reglementează inclusiv situația în care creanțele sunt integral acoperite prin distribuirile realizate.

Prin radiere, persoana juridică își încetează existența.

Acest lucru trebuie însă diferențiat de eventualele proceduri privind răspunderea unor persoane care au contribuit la insolvență.

Este falimentul singura soluție pentru o firmă cu datorii mari?

Nu.

Tocmai acesta este motivul pentru care momentul în care administratorul solicită ajutor este important.

O companie care încă are:

• activitate;

• clienți;

• contracte;

• angajați;

• capacitate de generare a veniturilor;

poate avea perspective de restructurare sau reorganizare, în funcție de starea juridică și economică în care se află.

Falimentul trebuie analizat atunci când redresarea nu mai este realistă sau atunci când sunt îndeplinite situațiile prevăzute de lege pentru intrarea în această etapă.

De ce contează analiza făcută înainte de faliment?

Din experiența echipei Insolvența SM SPRL, acumulată în peste 15 ani de administrare a procedurilor de insolvență, una dintre problemele frecvente este solicitarea ajutorului după ce compania și-a pierdut deja o mare parte dintre resursele necesare continuării activității.

Atunci când analiza este făcută mai devreme, pot fi evaluate:

• capacitatea reală de plată;

• structura datoriilor;

• activele societății;

• creanțele de recuperat;

• contractele în derulare;

• perspectivele unei restructurări;

• posibilitatea reorganizării judiciare.

Nu orice firmă poate fi salvată. Dar nici existența unor datorii mari nu înseamnă automat că falimentul este singura variantă.

Datoriile firmei nu dispar pur și simplu în momentul intrării în faliment.

Patrimoniul societății este lichidat, iar sumele obținute sunt distribuite creditorilor potrivit regulilor și rangurilor stabilite de lege.

Dacă activele nu sunt suficiente pentru acoperirea tuturor creanțelor, creditorii pot rămâne cu sume nerecuperate.

Aceste datorii nu se transferă automat administratorului sau asociaților doar pentru că societatea nu a avut suficiente active.

Răspunderea personală poate interveni numai în condițiile prevăzute de lege, inclusiv atunci când se demonstrează existența faptelor relevante pentru atragerea răspunderii patrimoniale.

Pentru administrator, întrebarea importantă nu ar trebui să fie doar „Ce se întâmplă cu datoriile în faliment?”, ci și „Mai există o soluție de redresare înainte ca firma să ajungă în faliment?”

Ai o firmă cu datorii și nu știi dacă mai poate fi salvată?

Nu aștepta ca situația să ajungă într-un punct în care opțiunile devin limitate. Echipa Insolvența SM SPRL poate analiza situația financiară și juridică a companiei și poate identifica soluțiile care pot fi luate în considerare: restructurare, reorganizare judiciară sau, atunci când redresarea nu mai este posibilă, gestionarea procedurii de faliment.

Solicită o analiză a situației firmei tale. Cu cât dificultățile sunt evaluate mai devreme, cu atât pot exista mai multe opțiuni pentru companie.

Filiala Cluj-Napoca

Str. Pitești nr. 5, ap. 1, Cluj-Napoca – 400119
Telefon: 0745 943 028
Email: clujnapoca@insolventasm.ro

Filiala Timișoara

Str. Gheorghe Lazăr nr. 9, corp D, et. 4, birou HQD404, Timișoara – 300081
Telefon: 0740 142 711
Email: timisoara@insolventasm.ro

Sediul Central – Satu Mare

Str. Crișan nr. 5, ap. 2, Satu Mare – 440098
Telefon: 0758 989 895
Email: office@insolventasm.ro

Program: Luni – Vineri, 08:30 – 16:30