Ce se întâmplă cu salariile când firma intră în insolvență?
Ce se întâmplă cu salariile când firma intră în insolvență?
Atunci când o firmă intră în insolvență, una dintre primele preocupări ale angajaților este legată de salarii.
Mai primesc salariul? Ce se întâmplă cu restanțele? Trebuie să mă înscriu la masa credală? Îmi pierd automat locul de muncă?
Pentru administrator, problema este la fel de importantă. Dacă societatea încearcă să își continue activitatea și să se reorganizeze, păstrarea angajaților și capacitatea de a susține costurile curente pot deveni esențiale.
Primul lucru care trebuie clarificat este că insolvența nu înseamnă automat închiderea firmei și nici concedierea tuturor angajaților.
Situația salariilor trebuie însă analizată diferit în funcție de momentul în care s-au născut drepturile salariale.
Angajații sunt concediați automat când firma intră în insolvență?
Nu.
Deschiderea procedurii insolvenței nu determină automat încetarea tuturor contractelor individuale de muncă.
Dacă societatea își continuă activitatea, poate continua să aibă nevoie de angajați pentru producție, prestarea serviciilor, relația cu clienții sau alte activități necesare funcționării afacerii.
În cadrul restructurării pot exista și măsuri privind personalul, dar acestea trebuie analizate separat și realizate cu respectarea legislației aplicabile.
Prin urmare:
insolvență nu înseamnă concediere automată.
Ce se întâmplă cu salariile restante dinaintea insolvenței?
Salariile și celelalte drepturi rezultate din raporturile de muncă existente înainte de deschiderea procedurii reprezintă creanțe salariale.
Legea nr. 85/2014 le acordă un regim special.
Un avantaj important pentru salariați este că aceste creanțe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanțe de către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar.
Așadar, salariații beneficiază de un tratament diferit față de creditorii comerciali obișnuiți.
Dacă există însă neconcordanțe privind valoarea drepturilor salariale, situația trebuie verificată în cadrul procedurii.
Salariații trebuie să depună declarație de creanță?
Regula este că salariații debitorului au calitatea de creditori fără a fi necesar să depună personal declarații de creanță pentru drepturile salariale evidențiate conform legii.
Creanțele salariale sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanțe de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar.
Acesta este unul dintre mecanismele speciale prin care legislația insolvenței protejează angajații.
Dar salariile pentru munca prestată după deschiderea insolvenței?
Aici trebuie făcută o diferență importantă.
Salariile restante existente înainte de deschiderea procedurii și drepturile salariale aferente activității desfășurate ulterior nu trebuie tratate ca și cum ar fi aceeași categorie de datorii.
Dacă firma își continuă activitatea, trebuie să poată susține obligațiile generate de această activitate, inclusiv costurile cu personalul.
Pentru o societate care urmărește reorganizarea, capacitatea de a plăti obligațiile curente este un element important în evaluarea viabilității afacerii.
Dacă firma continuă să genereze datorii noi pe care nu le poate susține, perspectivele reorganizării pot fi afectate.
Ce este Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale?
Pe lângă drepturile pe care salariații le au în cadrul procedurii insolvenței, legislația română instituie Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
Acesta este reglementat prin Legea nr. 200/2006.
În condițiile prevăzute de lege, Fondul poate suporta anumite creanțe salariale atunci când angajatorul se află în insolvență.
Din 2026, legislația privind Fondul a fost modificată și include și situații referitoare la angajatorii aflați în concordat preventiv.
Fondul nu înseamnă însă că statul achită automat orice datorie pe care firma o are față de angajați.
Trebuie îndeplinite condițiile și respectate limitele prevăzute de lege.
Ce drepturi salariale pot fi suportate din Fond?
Legea nr. 200/2006 stabilește categoriile de creanțe care pot fi suportate.
Acestea includ, în condițiile legii, salariile restante și alte categorii expres prevăzute, precum anumite compensații sau indemnizații.
Pentru fiecare situație trebuie verificate:
- natura creanței;
- perioada pentru care este datorată;
- existența documentelor justificative;
- plafonul aplicabil;
- îndeplinirea condițiilor legale pentru plata din Fond.
Care este plafonul Fondului în 2026?
Pentru majoritatea angajatorilor, regula generală este că suma totală a creanțelor salariale suportate din Fond nu poate depăși 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.
Salariul mediu brut utilizat este cel comunicat de Institutul Național de Statistică în luna în care s-a deschis procedura, potrivit regulilor aplicabile.
În 2026 au fost introduse excepții pentru anumite societăți stabilite prin hotărâre a Guvernului ca operatori economici de interes strategic.
Pentru acești operatori, plafonul poate ajunge, în condițiile speciale prevăzute de lege, până la:
- 12 salarii medii brute pe economie/salariat, în anumite situații de insolvență;
- 6 salarii medii brute pe economie/salariat, în situațiile speciale referitoare la concordatul preventiv.
Aceste excepții nu reprezintă regula aplicabilă tuturor firmelor.
Pentru o societate obișnuită aflată în insolvență, reperul general rămâne 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.
Pentru câte luni pot fi acoperite creanțele?
Potrivit modificărilor aplicabile în 2026, pentru regula generală, anumite creanțe salariale prevăzute de Legea nr. 200/2006 sunt suportate pentru o perioadă de 5 luni consecutive, în condițiile stabilite de lege.
Pentru operatorii economici de interes strategic există reguli speciale privind perioada acoperită, corelate cu excepțiile introduse în 2026.
Prin urmare, nu trebuie confundat:
plafonul valoric de 5 salarii medii brute
cu
perioada de 5 luni consecutive pentru anumite creanțe.
Sunt două limite juridice diferite.
Ce s-a schimbat în 2026?
În februarie 2026 a fost adoptată OUG nr. 6/2026, care a modificat Legea nr. 200/2006.
Printre schimbările importante se numără:
- extinderea unor mecanisme ale Fondului și pentru concordatul preventiv;
- reglementarea obligațiilor fiscale aferente creanțelor salariale suportate;
- introducerea unor reguli speciale pentru operatorii economici de interes strategic;
- modificarea procedurii prin care pot fi solicitate și plătite creanțele.
În martie 2026 au fost actualizate și normele metodologice prin HG nr. 182/2026.
Din acest motiv, articolele mai vechi despre Fondul de garantare trebuie verificate înainte de a fi folosite ca reper.
Cine poate solicita plata din Fond?
Potrivit legislației actuale, stabilirea cuantumului și efectuarea plății se realizează de agențiile teritoriale competente, în condițiile Legii nr. 200/2006.
Cererea poate fi formulată de administratorul sau lichidatorul angajatorului aflat în insolvență ori, după caz, de administratorul concordatar.
Legea permite, de asemenea, formularea cererii de către salariați sau de organizațiile legal constituite care le reprezintă interesele.
În această ultimă situație există obligația notificării prealabile în scris a administratorului/lichidatorului sau, după caz, a administratorului concordatar, conform procedurii prevăzute de lege.
Salariile au prioritate în faliment?
Creanțele salariale beneficiază de un rang important în ordinea de distribuire prevăzută de Legea nr. 85/2014.
În ordinea generală aplicabilă distribuirii sumelor în faliment, creanțele izvorâte din raporturile de muncă se află înaintea mai multor alte categorii de creanțe.
Această prioritate nu înseamnă însă că plata integrală a tuturor salariilor este garantată indiferent de situație.
Recuperarea din patrimoniul societății depinde inclusiv de activele și fondurile disponibile și de celelalte reguli aplicabile procedurii.
Fondul de garantare reprezintă un mecanism distinct de protecție.
Firma poate continua să plătească salariile în insolvență?
Da.
Dacă societatea își continuă activitatea, poate continua să aibă angajați și să achite drepturile aferente muncii prestate după deschiderea procedurii, în condițiile aplicabile.
Pentru o firmă care urmărește reorganizarea, acest lucru este esențial.
Nu este suficient să restructurezi datoriile istorice.
Compania trebuie să demonstreze că activitatea curentă poate funcționa într-un mod sustenabil.
Ce se întâmplă dacă firma nu mai poate plăti nici salariile curente?
Aceasta este o situație care trebuie analizată rapid.
Dacă firma continuă activitatea, dar nu poate susține nici obligațiile curente, trebuie reevaluată viabilitatea companiei și strategia procedurii.
Printre elementele analizate se află:
- veniturile societății;
- costurile salariale;
- necesarul real de personal;
- contractele generatoare de venituri;
- fluxul de numerar;
- perspectivele de reorganizare.
Scopul reorganizării nu este menținerea artificială a unei activități care acumulează permanent noi datorii.
De ce sunt angajații importanți pentru reorganizare?
În multe companii, oamenii reprezintă una dintre cele mai importante resurse ale afacerii.
Pierderea personalului-cheie poate afecta:
- relațiile cu clienții;
- producția;
- capacitatea de livrare;
- know-how-ul;
- funcționarea operațională;
- șansele de reorganizare.
Din acest motiv, situația salariilor și păstrarea echipei trebuie analizate încă de la începutul unei strategii de redresare.
Experiența practică face diferența
Din experiența echipei Insolvența SM SPRL, acumulată în peste 15 ani de administrare a procedurilor de insolvență, situația salariaților trebuie analizată împreună cu întreaga situație economică a companiei.
Nu este suficient să fie evaluate doar datoriile către ANAF, bănci și furnizori.
Trebuie stabilit dacă firma poate păstra personalul necesar activității și dacă veniturile viitoare pot susține obligațiile curente.
O companie care are contracte, clienți, personal calificat și capacitatea de a genera venituri poate avea perspective de reorganizare foarte diferite de o societate care și-a pierdut deja capacitatea operațională.
Concluzie
Intrarea unei firme în insolvență nu înseamnă automat concedierea angajaților și nici pierderea tuturor salariilor restante.
Creanțele salariale existente înainte de deschiderea procedurii beneficiază de un regim special și sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanțe.
În condițiile Legii nr. 200/2006, anumite creanțe pot fi suportate și din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
În 2026, pentru majoritatea angajatorilor, plafonul general al Fondului este de maximum 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, existând reguli speciale pentru anumite companii declarate de interes strategic.
Dacă firma își continuă activitatea, situația salariilor curente trebuie tratată distinct de restanțele existente înainte de deschiderea procedurii.
Pentru o companie care urmărește reorganizarea, capacitatea de a păstra echipa și de a susține activitatea curentă poate fi decisivă.
Contactează Insolvența SM SPRL
Dacă firma ta are salarii restante și, în același timp, datorii către ANAF, furnizori sau bănci, situația trebuie analizată în ansamblu.
Echipa Insolvența SM SPRL poate analiza situația financiară și juridică a companiei și perspectivele unei restructurări sau reorganizări.
Filiala Cluj-Napoca
Str. Pitești nr. 5, ap. 1, Cluj-Napoca – 400119
Telefon: 0745 943 028
Email: clujnapoca@insolventasm.ro
Filiala Timișoara
Str. Gheorghe Lazăr nr. 9, corp D, et. 4, birou HQD404, Timișoara – 300081
Telefon: 0740 142 711
Email: timisoara@insolventasm.ro
Sediul Central – Satu Mare
Str. Crișan nr. 5, ap. 2, Satu Mare – 440098
Telefon: 0758 989 895
Email: office@insolventasm.ro
Program: Luni – Vineri, 08:30 – 16:30
Solicită o analiză înainte ca restanțele salariale și celelalte datorii să afecteze capacitatea companiei de a-și continua activitatea.
Întrebări frecvente
Angajații sunt concediați automat dacă firma intră în insolvență?
Nu. Deschiderea insolvenței nu determină automat încetarea contractelor individuale de muncă. Firma poate continua activitatea și poate păstra personalul necesar.
Salariații trebuie să depună declarație de creanță pentru salariile restante?
Creanțele salariale sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanțe de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, potrivit Legii nr. 85/2014.
Cât poate acoperi Fondul de garantare?
Pentru regula generală, suma totală suportată din Fond nu poate depăși 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. În 2026 au fost introduse excepții pentru anumite companii declarate operatori economici de interes strategic.
Pentru câte luni pot fi plătite salariile din Fond?
Pentru regula generală, anumite creanțe prevăzute de Legea nr. 200/2006 pot fi suportate pentru o perioadă de 5 luni consecutive, cu respectarea plafonului și a celorlalte condiții legale.
Firma poate continua să plătească salariile după intrarea în insolvență?
Da. Dacă activitatea continuă, drepturile salariale aferente muncii prestate ulterior sunt analizate distinct de creanțele salariale anterioare deschiderii procedurii.
Ultima actualizare: 22 septembrie 2026
Revizuit de: Echipa Insolvența SM SPRL – practicieni în insolvență cu peste 15 ani de experiență.
Notă privind transparența: Acest articol are caracter informativ, a fost redactat cu sprijinul tehnologiilor de inteligență artificială și este destinat revizuirii și validării de către echipa Insolvența SM SPRL înainte de publicare. Informațiile nu înlocuiesc analiza juridică, financiară sau de dreptul muncii aplic