Firma în insolvență: administrare și reorganizare

Firma în insolvență: administrare și reorganizare

Da, o firmă poate continua să funcționeze după deschiderea procedurii insolvenței, dacă sunt îndeplinite condițiile legale aplicabile situației sale.

Intrarea în insolvență nu înseamnă automat oprirea activității, închiderea societății sau falimentul.

Pentru o companie care are încă o activitate viabilă, clienți, contracte și capacitatea de a genera venituri, continuarea activității poate fi esențială pentru încercarea unei reorganizări.

Totuși, modul în care firma poate funcționa după deschiderea procedurii depinde de situația concretă, de păstrarea sau ridicarea dreptului de administrare și de regulile prevăzute de Legea nr. 85/2014.

Insolvența și falimentul nu sunt același lucru

Aceasta este una dintre cele mai importante clarificări pentru un administrator.

O firmă în insolvență nu este automat o firmă în faliment.

Procedura insolvenței poate avea două direcții diferite.

Prima este reorganizarea judiciară, atunci când există perspective reale pentru redresarea companiei.

A doua este falimentul, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru această etapă și continuarea activității în scopul reorganizării nu mai reprezintă o soluție viabilă.

Prin urmare, simplul fapt că societatea intră în insolvență nu presupune automat încetarea activității comerciale.

Ce se întâmplă imediat după deschiderea procedurii?

Situația trebuie analizată în funcție de tipul procedurii și de dreptul de administrare al debitorului.

Atunci când debitorul și-a declarat intenția de reorganizare și dreptul de administrare nu i-a fost ridicat, acesta poate continua activitățile curente și poate efectua plățile aferente desfășurării normale a activității, în condițiile și sub supravegherea prevăzute de Legea nr. 85/2014.

Asta înseamnă că insolvența nu pune automat „lacătul pe ușă”.

Firma poate continua să existe economic și să desfășoare operațiunile permise de cadrul procedurii.

Ce înseamnă activitatea curentă a firmei?

În esență, vorbim despre activitățile necesare desfășurării normale a afacerii.

În funcție de specificul societății, acestea pot presupune operațiuni precum:

• continuarea producției;
• prestarea serviciilor;
• vânzarea produselor sau mărfurilor în cadrul activității obișnuite;
• achiziționarea bunurilor și serviciilor necesare funcționării;
• efectuarea operațiunilor necesare derulării activității curente;
• continuarea relațiilor comerciale, în limitele prevăzute de lege.

Trebuie însă făcută o diferență între activitatea curentă și operațiunile care depășesc activitatea obișnuită.

Nu orice tranzacție poate fi realizată de administratorul societății exact în aceleași condiții ca înainte de deschiderea insolvenței.

Cine conduce firma după intrarea în insolvență?

Aceasta este una dintre întrebările frecvente ale antreprenorilor.

Deschiderea procedurii nu înseamnă neapărat că administratorul societății dispare imediat din conducerea companiei.

Dacă dreptul de administrare este păstrat, activitatea poate continua în condițiile prevăzute de lege și sub supravegherea administratorului judiciar.

Dacă dreptul de administrare este ridicat, conducerea activității debitorului revine administratorului judiciar, potrivit regulilor procedurii.

Prin urmare, răspunsul la întrebarea „cine mai conduce firma?” depinde de situația juridică concretă a societății.

Firma mai poate emite facturi și încasa bani?

Dacă societatea își continuă legal activitatea, aceasta poate continua operațiunile economice necesare desfășurării activității sale, în limitele procedurii.

Insolvența nu transformă automat societatea într-o entitate fără activitate economică.

Tocmai generarea unor venituri poate fi esențială pentru o companie care urmărește reorganizarea.

Este însă important ca operațiunile și plățile să fie realizate cu respectarea regimului juridic aplicabil după deschiderea procedurii.

Ce se întâmplă cu angajații?

Deschiderea insolvenței nu conduce automat la încetarea tuturor contractelor individuale de muncă.

Dacă activitatea companiei continuă, firma poate avea în continuare nevoie de angajați pentru desfășurarea acesteia.

În cadrul unei restructurări pot exista însă situații în care structura de personal trebuie adaptată la noua realitate economică a societății.

Astfel de măsuri trebuie realizate cu respectarea legislației muncii și a regulilor speciale aplicabile procedurii insolvenței.

Ce se întâmplă cu contractele firmei?

Un alt motiv pentru care antreprenorii se tem de insolvență este presupunerea că toate contractele societății încetează automat.

Nu aceasta este regula generală.

Legea insolvenței conține dispoziții speciale privind contractele în derulare, iar analiza lor este importantă tocmai pentru păstrarea valorii companiei și a șanselor de reorganizare.

Contractele cu clienții, furnizorii, proprietarii spațiilor, finanțatorii sau alți parteneri trebuie analizate individual, inclusiv din perspectiva dispozițiilor speciale ale Legii nr. 85/2014.

Ce se întâmplă cu executările silite?

Unul dintre efectele importante ale deschiderii procedurii este trecerea de la executările individuale ale creditorilor la o procedură colectivă.

Regula generală prevăzută de Legea nr. 85/2014 este că, de la data deschiderii procedurii, acțiunile și măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului se suspendă de drept, cu excepțiile și regulile speciale prevăzute de lege.

Acest efect poate oferi companiei spațiul necesar pentru analizarea situației și, dacă sunt îndeplinite condițiile, pregătirea unei reorganizări.

Este important însă să nu confundăm depunerea cererii de insolvență cu deschiderea procedurii de către instanță.

Firma trebuie să își plătească obligațiile noi?

Da. Intrarea în insolvență nu înseamnă că firma poate continua să acumuleze necontrolat datorii noi.

O companie care urmărește redresarea trebuie să poată susține activitatea curentă și să respecte regimul obligațiilor născute după deschiderea procedurii.

Acesta este un element esențial în evaluarea viabilității.

Dacă firma continuă să producă pierderi și acumulează constant noi obligații pe care nu le poate susține, perspectivele unei reorganizări reale devin problematice.

Cum se stabilește dacă firma merită reorganizată?

Nu este suficient ca administratorul să își dorească păstrarea companiei.

Trebuie analizată viabilitatea economică.

Printre elementele importante se află:

• veniturile pe care societatea le poate genera;
• marja activității;
• contractele existente;
• clienții;
• costurile necesare funcționării;
• nivelul și structura datoriilor;
• activele companiei;
• creanțele de încasat;
• capacitatea de restructurare;
• perspectivele economice reale.

O firmă poate avea datorii foarte mari și totuși o activitate valoroasă.

În același timp, o societate cu datorii mai mici poate să nu mai aibă un model economic viabil.

Valoarea datoriilor nu este singurul criteriu.

Ce este reorganizarea judiciară?

Pentru o companie viabilă aflată în insolvență, reorganizarea judiciară poate reprezenta mecanismul prin care activitatea este restructurată pentru încercarea redresării.

Planul de reorganizare poate cuprinde măsuri privind activitatea și pasivul societății, în limitele și condițiile prevăzute de lege.

Obiectivul nu este menținerea artificială a unei firme care nu mai funcționează economic.

Scopul este construirea unei structuri sustenabile care să permită continuarea activității și tratamentul creanțelor conform planului confirmat.

Datoriile pot fi restructurate?

În cadrul reorganizării, planul poate prevedea modalități de restructurare și tratament al creanțelor în condițiile Legii nr. 85/2014.

În funcție de situația concretă, restructurarea poate presupune modificarea modului în care anumite obligații sunt achitate și alte măsuri permise de lege.

Acesta este și motivul pentru care reorganizarea trebuie construită pornind de la capacitatea reală a companiei de a genera venituri.

Nu este suficient să reduci presiunea datoriilor dacă activitatea firmei continuă să producă pierderi.

Când continuarea activității nu mai reprezintă soluția potrivită?

Există și situații în care analiza arată că firma nu mai poate fi redresată.

De exemplu, pot exista:

• lipsa unei activități economice viabile;
• pierderea pieței sau a principalilor clienți;
• lipsa resurselor necesare continuării;
• pierderi operaționale constante fără perspective realiste de corectare;
• imposibilitatea construirii unei reorganizări sustenabile.

În asemenea situații, menținerea artificială a activității nu este obiectivul procedurii.

Poate deveni necesară trecerea la faliment, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

De ce momentul în care ceri ajutor contează atât de mult

Din experiența echipei Insolvența SM SPRL, acumulată în peste 15 ani de administrare a procedurilor de insolvență, șansele unei companii de a-și continua activitatea depind foarte mult de situația în care aceasta se află în momentul analizei.

O firmă care încă are:

• clienți;
• angajați;
• contracte;
• active funcționale;
• fluxuri de venit;

poate avea perspective complet diferite față de o societate care solicită ajutor după ce activitatea este deja blocată.

De aceea, insolvența nu trebuie analizată doar în momentul în care firma nu mai funcționează deloc.

Insolvența nu trebuie privită doar ca procedură de închidere

Pentru antreprenor, aceasta este probabil cea mai importantă concluzie.

Insolvența și falimentul nu sunt sinonime.

În anumite cazuri, insolvența reprezintă cadrul juridic în care o companie viabilă își poate continua activitatea și poate încerca reorganizarea.

În alte situații, analiza poate demonstra că redresarea nu mai este realistă.

Rolul unei evaluări profesioniste este tocmai acela de a face diferența între cele două situații.

Concluzie

Da, o firmă poate continua să funcționeze în timpul insolvenței.

Deschiderea procedurii nu înseamnă automat închiderea societății, concedierea tuturor angajaților sau încetarea activității comerciale.

Continuarea activității depinde însă de situația concretă a companiei, de dreptul de administrare, de viabilitatea afacerii și de respectarea regulilor procedurii.

Pentru firmele care încă au o activitate sănătoasă la bază, dar sunt afectate de un nivel nesustenabil al datoriilor, analiza posibilității de reorganizare poate fi esențială.

Contactează Insolvența SM SPRL

Dacă firma ta are datorii, dar încă funcționează și generează venituri, nu presupune automat că singura variantă este falimentul.

Echipa Insolvența SM SPRL poate analiza situația economică și juridică a companiei pentru a determina dacă există perspective reale de continuare și reorganizare a activității.

Filiala Cluj-Napoca

Str. Pitești nr. 5, ap. 1, Cluj-Napoca – 400119
Telefon: 0745 943 028
Email: clujnapoca@insolventasm.ro

Filiala Timișoara

Str. Gheorghe Lazăr nr. 9, corp D, et. 4, birou HQD404, Timișoara – 300081
Telefon: 0740 142 711
Email: timisoara@insolventasm.ro

Sediul Central – Satu Mare

Str. Crișan nr. 5, ap. 2, Satu Mare – 440098
Telefon: 0758 989 895
Email: office@insolventasm.ro

Program: Luni – Vineri, 08:30 – 16:30

Solicită o analiză a firmei tale și află dacă există premise pentru continuarea activității și reorganizare în cadrul procedurii de insolvență.

Poate o firmă să emită facturi după intrarea în insolvență?

O societate care își continuă legal activitatea poate desfășura operațiunile economice permise în cadrul procedurii, inclusiv cele necesare activității curente, în condițiile Legii nr. 85/2014.

Administratorul mai poate conduce firma după deschiderea insolvenței?

Depinde de dreptul de administrare. Dacă acesta este păstrat, debitorul poate continua activitatea în condițiile și sub supravegherea prevăzute de lege. Dacă dreptul de administrare este ridicat, conducerea activității revine administratorului judiciar.

Angajații sunt concediați automat când firma intră în insolvență?

Nu. Deschiderea procedurii nu conduce automat la încetarea tuturor contractelor de muncă. Eventualele măsuri privind personalul trebuie luate conform legislației aplicabile.

Insolvența înseamnă automat faliment?

Nu. O firmă viabilă poate avea posibilitatea reorganizării judiciare. Falimentul este o etapă distinctă și intervine în situațiile prevăzute de lege.

Executările silite continuă după deschiderea insolvenței?

Regula generală este suspendarea de drept, de la data deschiderii procedurii, a acțiunilor și măsurilor de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului, cu excepțiile prevăzute de Legea nr. 85/2014.

Ultima actualizare: august 2026

Revizuit de: Echipa Insolvența SM SPRL – practicieni în insolvență cu peste 15 ani de experiență în administrarea procedurilor de insolvență și reorganizare judiciară.

Notă privind transparența: Acest articol are caracter informativ, a fost redactat cu sprijinul tehnologiilor AI și revizuit de echipa Insolvența SM SPRL pentru verificarea acurateței informațiilor și conformității cu legislația în vigoare. Informațiile prezentate nu înlocuiesc analiza juridică și financiară individuală a unei situații concrete.